Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că l-a rugat pe şeful statului american Donald Trump să ajute la demararea producţiei de gaze naturale din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei Exxon din SUA, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc, transmite Reuters.

"Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze", a declarat Orban, la postul public de radio.

Luni, Donald Trump s-a întâlnit la Washington cu Viktor Orban. Acesta a declarat că în cursul întâlnirii cei doi au consolidat relaţiile strategice dintre ţările lor în mai multe domenii, inclusiv în cel economic, politic şi al relaţiilor de securitate. Vizita premierului ungar a fost însă una controversată, o serie de personalităţi din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât şi al democraţilor, avertizând de mai multă vreme că de când acesta se află la putere democraţia din Ungaria s-a "erodat în mod semnificativ". Legislatorii americani şi-au exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu relaţiile apropiate ale lui Orban cu Moscova, inclusiv în ce priveşte tranzacţiile cu energie.

Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun, a declarat miercuri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Accesarea resurselor din Marea Neagră ar putea diversifica sursele de aprovizionare din regiune şi ar aduce Guvernului României venituri de 26 de miliarde dolari până în 2040.

"ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii", a spus Szijjarto, într-un interviu acordat Reuters în oraşul american Houston, unde a inaugurat un consulat al Ungariei.

"Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii", a adăugat oficialul ungar.

La începutul acestei luni, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un "dialog intensiv" cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.

Potrivit lui Rainer Seele, este nevoie de o mai mare securitate cu privire la fiscalitate, de o piaţă a gazelor liberă şi de cele mai mici restricţii posibile cu privire la exporturile de gaze naturale.

"Petrom spune că, pe bazele actuale, nu poate lua încă o decizie finală de investiţie", a spus atunci Seele.

La rândul său, purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a declarat pentru Reuters că grupul american analizează mai mulţi factori înainte de a decide dacă va investi în proiectul Neptun din România. O decizie finală necesită "condiţii fiscale competitive şi stabile, o piaţă a gazelor liberalizată în România care permite comerţul liber şi o interconectivitate suficientă cu pieţele vecine libere şi lichide pe durata contractului de concesionare", a spus King.

Poziţia Ungariei în Europa Centrală creează un dezavantaj pentru această ţară în a avea acces la importurile de gaze naturale, susţine Peter Szijjarto.

"Întrebarea dacă vom putea să ne diversificăm sursele de aprovizionare depinde de patru state aliate: Croaţia, România, SUA şi Austria. Este o situaţie ciudată în care suntem încurajaţi de prieteni şi aliaţi să ne diversificăm sursele, dar, practic, acest lucru este la latitudinea lor", a subliniat Peter Szijjarto.

OMV Petrom îşi doreşte foarte mult să continue proiectul de gaze din Marea Neagră, însă, deocamdată, nu se întrunesc condiţiile necesare pentru a fi luată decizia de a merge mai departe, a declarat, la finele lunii februarie, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, iar Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).

AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)